Riscul de AVC si parodontoza

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
 

Bolile infectioase cronice pot creste riscul de accident vascular cerebral (AVC). Parodontoza si gingivita sunt forme de infectie cronica, a caror “amprenta” a fost descoperita in cheagurile de sange implicate in AVC ischemice. Igiena dentara ramane o conditie necesara pentru sanatatea intregului corp.

Boala parodontala afecteaza structura osului/ dintelui si a tesuturilor ce fixeaza dintii. Vorbim despre infectii determinate de bacteriile din cavitatea bucala ce se pot depune la baza dintilor, sub gingie formand tartrul. In boala parodontala, apar infectii/ abcese la baza dintilor, sensibilitate sau durere la mestecarea alimentelor ori la contactul cu alimente reci sau calde, respiratie urat mirositoare sau radacinile dintilor se slabesc si cad. Gingivita defineste inflamatia gingiei, a structurilor ce sustin dintii.

In 2004, un grup de studiu de la Universitatea din Heidelberg, Germania publica rezultatele examinarii stomatologice a 770 de persoane, dintre care 300 prezentasera un accident vascular cerebral cu 7 zile anterior observatiei, 300 erau sanatosi, iar 170 aveau alte afectiuni medicale (adica nu cardiovasculare sau neurologice). Observatiile studiului au fost ca paradontoza este un factor de risc independent pentru AVC, indiferent de asocierea obiceiului de a fuma. Fumatul de tigarete este un factor de risc atat pentru boala parodontala cat si pentru AVC. Se pare ca aceasta asociere a fost semnificativa mai ales la barbati, sub 60 de ani. De asemenea, parodontoza s-a asociat cu ischemia cerebrala prin ateroscleroza vaselor mari, sustinand existenta unei legaturi intre formarea placilor de aterom si infectiile cronice dentare. Inflamatia paradontala activa poate contribui la o stare protrombotica prin activarea plachetara si cresterea factorilor de coagulare, ceea ce creste riscul de embolie cardiaca si AVC din cauze “necunoscute”.

Acest studiu subliniaza ca o boala parodontala mai severa se asociaza cu un risc mai crescut de a avea un accident vascular cerebral, un risc de 4,3 ori mai mare decat populatia generala. Din motive neelucidate, se pare ca la populatia feminina si cei peste 60 de ani asocierea acestui risc crescut a fost mai putin importanta decat la barbati. Aceste observatii sustin practic studii anterioare efectuate pe populatii mai mici.

In 2019, la Universitatea din Tampere, Finlanda, au adunat probele histopatologice din trombii aspirati la 75 de persoane cu accident vascular ischemic si au concluzionat ca 80-85% dintre trombi prezentau ADN bacterian din specii de Streptococi. Anterior, observatiile cercetatorilor au demonstrat prezenta ADN-ului streptococilor viridans in trombii din infarct miocardic si anevrisme cerebrale. Acest grup de bacterii reprezinta o populatie prezenta in flora microbiana dentara. In studii anterioare s-a demonstrat implicarea acestora in endocardite infectioase. Infectia cu acest tip de streptococi genereaza raspuns inflamator dar are si potential trombogenic, adica formarea de trombi/cheguri de sange.

Ideea este ca bacteriile ce determina boala parodontala induc leziuni ale tesuturilor, cu necroza si moarte celulara prin activarea inflamatiei. Practic, multi microbi nu au efect toxic direct asupra celulelor noastre, ci declanseaza un raspuns inflamator amplu, prin productia de interleukine sau factor de necroza tumorala. Aceste substante mediator promoveaza producerea de radicali liberi de oxigen, crescand stresul oxidativ. Stresul oxidativ este responsabil pentru distructia tisulara, adica distructia osului de la baza dintilor de exemplu.

Practic, mitocondriile (niste organite- formatiuni ce se gasesc in toate celulele) sunt responsabile pentru producerea de radicali liberi de oxigen, iar modificarea structurii si functiei acestora sub actiunea mediatorilor de inflamatie poate declansa numeroase afectiuni: ateroscleroza, cresterea oxidarii LDL colesterol (colesterolul “rau”), obezitate si diabet zaharat de tip 2 (cel de varsta adulta). Mecanismele inflamatorii si imunologice activate de agentii infectiosi promoveaza dezvoltarea aterosclerozei prin persistenta prezentei monocitelor si macrofagelor activate la nivelul placilor, mai ales cand acestea poarta marca ADN a infectiei bacteriene.

Putem sa vorbim despre stresul oxidativ din alta perspectiva. Intr-un studiu observational s-a notat ca exista o corelatie pozitiva intre consumul de ceai verde si efectul protector impotriva parodontozei sau protectia vasculara. Se considera ca in ceaiul verde, catehinele au efect antioxidant prin inhibarea enzimelor pro-oxidante si racolare a radicalilor liberi de oxigen, scazand efectele inflamatiei. La nivel intestinal, catehinele regleaza absorbtia lipidelor si amelioreaza biosinteza lipidelor, imbunatatind profilul lipidic. Astfel, scaderea stresului oxidativ este mecanismul prin care ceaiul verde limiteaza progresia aterosclerozei si imbunatatirea controlului cardiovascular si asigura protectia impotriva parodontozei.

Cu masca sau fara masca, o igiena dentara corecta si vizitele regulate la medicul stomatolog sunt necesare pentru preventia bolilor cardiovasculare si a accidentelor vasculare ischemice. Cand ne gandim la sanatatea vaselor de sange si sanatatea cerebrala, suntem responsabili de asemenea sa ne asiguram un control riguros al hipertensiunii arteriale, al diabetului zaharat, al greutatii corporale, sa renuntam la fumat si sa ducem o viata activa.

Dr Ruxandra Filipov Borindel 

bibliografie