Boala Parkinson si noul coronavirus

Infectia cu noul coronavirus este un motiv major de ingrijorare pentru toti. Lumea medicala urmareste atent evolutia bolii, si avem acum o noua ipoteza, ca acest coronavirus ar asocia un risc crescut de boala Parkinson. In secolul in care varsta medie in populatie creste, ne intrebam despre influenta covid-19 in bolile neurodegenerative.

Implicatiile gradului mare de infectiozitate al Covid-19 se resimt in toate aspectele societatii: de la siguranta propriei sanatati, cu stare de anxietate permanenta, pana la efecte economice ample generate de dificultatile de a ne adapta rapid la noua ordine de izolare fizica, de comunicare online.

Stim despre acest coronavirus ca este un virus care se transmite pe cale respiratorie, adica se inspira. Mai stim ca poate genera in mod cert afectiuni severe in sfera pulmonara, ca simptomele includ afectare gastrointestinala si modificari ale simtului mirosului. Este de asemenea dovedit ca nu toti cei infectati, vor avea semne de boala. Astfel, concluzia unui studiu recent cu militari americani a fost ca pentru a intelege exact extinderea contractarii virusului trebuie realizate evaluari rt-pcr seriate la populatia sanatoasa, deoarece majoritatea cazurilor la adulti tineri sanatosi trec asimptomatic.

Ramane insa o intrebare: si daca am fost infectat si virusul determina afectiuni pe termen lung? Inteleg ca acest raspuns este cel mai dificil, mai ales dupa ce am citit acest nou comunicat despre 3 pacienti (de 35, 45 si respectiv 58 de ani) care au prezentat semne de boala Parkinson la 3 saptamani dupa internarea pentru pneumonie severa Covid-19. Acestia aveau imagistica DAT-Scan sugestiva pentru boala Parkinson si au raspuns la medicatia cu levo-dopa (medicatia de boala Parkinson). Putem vorbi si despre o asociere intamplatoare, insa prezenta semnelor unei boli neurodegenerative la adult ridica clar intrebarea despre cauza unui debut timpuriu, nejustificat genetic.

Boala Parkinson reprezinta degenerarea neuronilor ce produc dopamina la nivel unor nuclei cerebrali. In acesti neuroni se acumuleaza proteine anormale ce impiedica secretia normala de dopamina. In timp acesti neuroni mor si deficitele devin tot mai severe. Putem afirma diagnosticul atunci cand persoana afectata este lenta, are un tremor al mainilor sau picioarelor, nu isi mai poate mentine corect echilibrul in mers. Insa studiile arata ca leziunile neuronale incep cu 2 decade inainte de aparitia acestor semne. Se pare ca primele afectari sunt la nivelul plexurilor nervoase de la nivel intestinal. Insa la nivel cerebral, primele semne sunt modificarea simtului mirosului, prin afectarea bulbului olfactiv. De aceea, la majoritatea pacientilor cu boala Parkinson, la momentul diagnosticului motor vom afla despre un anume istoric de constipatie si scadere a simtului mirosului.

Avand in vedere ca acestea sunt simptome recunoscute ale bolii generate de covid -19: tulburari gastrointestinale si lipsa mirosului, putem banui ca acesta este un virus neurotrop (adica se cantoneaza in corpii neuronilor) sau ca procesele inflamatorii declansate de acesta impiedica in timp comunicarea si functionarea corecta neuronala. In articolul despre care vorbesc, autorii accentueaza pericolul infectiei covid pe termen lung si sfatuiesc impotriva atitudinii de a obtine “imunitate de turma”, adica de a lasa infectia sa se raspandeasca in populatie.

Dupa cum amintesc si autorii, discutii similare si cercetari intensive au generat ideea si ca virusul hepatitei C poate grabi debutul unei boli Parkinson, insa o data cu aparitia unei terapii eficiente in hepatita cu virus C, aceste cazuri par a fi fost citate tot mai rar. Din experienta in boli neuro-infectioase, observatia cea mai ingrijoratoare a fost despre cazurile de neuro-tuberculoza, severe si greu responsive la tratament, prezente in populatia romaneasca. Pe de alta parte si alte infectii pot lasa sechele neurologice. Consecutiv infectiei cu herpes virusuri, acestea raman in neuroni si se reactiveaza in conditii de imunitate scazuta, sd Ramsay-hunt, nevralgii trigeminale/zoster, putem vorbi despre asocierea dintre Ebstein-Barr virus si leucemii si lista, in mod cert, continua.

Din comunicatul citat aici, retin insa rezultatul biopsiilor cerebrale care au relevat prezenta unei invazii de celule citotoxice (ale sistemului imunitar) in trunchiul cerebral in 43 de cazuri, acestea fiind considerate printre semnele neuropatologice clasic asociate cu afectiuni neurodegenerative, inclusiv boala Parkinson.

Concluzia ar fi ca este bine sa citim critic ce zic expertii despre infectia Covid-19, sa nu ne grabim cu atitudinea de panica in privinta viitorului dupa un test pozitiv. Dupa numai 10 luni de cercetare documentata, stiintifica, este inca devreme sa descriem forme clare de infectie cronica sau modificari sigure ce vor surveni. Sa retinem ca acest minunat corp uman este un organism viu, adaptabil, care a supravietuit multor infectii timp de milenii. Este extrem de important sa ne protejam purtand masca, spalandu-ne pe maini si fata, schimband hainele si curatindu-le frecvent. Ne protejam astfel de multi microbi, nu numai de acest mic spinos covid.