Bolile infectioase cronice pot creste riscul de accident vascular cerebral (AVC). Parodontoza si gingivita sunt forme de infectie cronica, a caror “amprenta” a fost descoperita in cheagurile de sange implicate in AVC ischemice. Igiena dentara ramane o conditie necesara pentru sanatatea intregului corp.
Durerea de cap poate fi un semnal al unei suferinte a creierului sau craniului: traumatisme cranio-cerebrale, sinuzite, infectii sau inflamatii, consum exagerat de alcool. Creierul nu doare, insa terminatii nervoase ce conduc senzatie de durere exista in meninge, peretii vaselor de sange, oasele craniului.
Criza epileptica este o manifestare ce apare brusc, aparent din senin. Ea este consecinta unor descarcari bruste de impulsuri la nivel cerebral, o activare spontana a unui grup de neuroni. Uneori, aceasta activare incepe sincron in intreg creierul, alteori dintr-un singur focar se extinde rapid in intreg creierul.
"Durerea de coloana”, amortelile sau scaderea fortei musculare in anumite segmente, toate aceste pot fi generate de radiculopatii cervicale sau lombo-sacrate. De asemenea, pot fi determinate de suferinte articulare, musculare locale (traumatisme, contracturi) sau generalizate (miopatii) ori de suferinta nervilor (polineuropatii sau mononeuropatii).
Boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa al carei diagnostic se stabileste pe criterii clinice, adica pe recunoasterea anumitor tulburari de miscare (tremor, lentoare in miscare, rigiditate, tulburari de echiibru). Desi putem defini gravitatea bolii prin diferite chestionare,
Senzatia de neliniste sau discomfort in picioare, in special la culcare sau in perioadele de repaus la pat, cu nevoia imperioasa de a misca sau atinge picioarele de cearceafuri orienteaza catre un diagnostic de sindrom al picioarelor nelinistite. Aceasta tulburare se caracterizeaza prin ameliorarea (linistirea) senzatiilor la mers si agravarea lor in perioadele de repaus fizic.
Encefalita autoimuna este o afectiune generata de disfunctia raspunsului imunologic la nivel cerebral. Stari de confuzie cu manifestari psihiatrice in context febril sau subfebril ori, mai frecvent, crize epileptice, status epileptic focal orienteaza catre o cauza autoimuna
Electroencefalograma permite obtinerea unor informatii despre functionarea creierului, in timp ce RMN sau CT cerebral aduc informatii imagistice statice ("poze" ale creierului). MEG (magnetoencefalografie), spectroscopia RM sau PET sunt de asemenea investigatii ce furnizeaza informatii functionale.
Amorteli, arsuri sau furnicaturi in maini, picioare sau scalp pot aparea in neuropatii, suferinte ale nervilor periferici sau cand sunt lezate caile centrale de modulare a durerii. Furnicaturile pot aparea atat in cursul lezarii unor nervi cat si in procesele de reinervare ("reparare").
Atrofia cerebrala reprezinta scaderea volumului cerebral, observata pe imaginile prin tomografie (CT) sau RMN cerebral si nu reprezinta un diagnostic. Aceasta este consecinta unor afectiuni ce pot determina atrofie focala/regionala sau generalizata. De asemenea, atrofie poate fi descrierea involutiei cerebrale in raport cu varsta.
Rolul trombofiliilor ereditare in etiologia (generarea) accidentelor vasculare ischemice ramane un subiect controversat. De asemenea, o provocare este stabilirea optiunii perfecte de preventie secundara a unui accident vascular cerebral in aceste cazuri.
Oboseala musculara, un usor tremor si necesitatea de a ne odihni am resimtit-o cu totii dupa un efort fizic ce depasea capacitatea noastra de exercitiu. Exista insa o suferinta medicala ce determina scaderea fortei musculare in anumiti muschi, cu recuperarea acesteia dupa odihna, miastenia gravis.