Care sunt semnele de boala Parkinson

Desi tremorul este manifestarea pentru care 70% dintre pacientii cu boala Parkinson se adreseaza medicului, boala Parkinson este o tulburare de miscare hipokinetica, in care dificultatile sunt generate in principal de lentoarea, incetinirea miscarii, gandirii.

Cum se manifesta boala Parkinson?

In boala Parkinson, manifestarile motorii sunt in prim plan. Putem defini aceasta boala numai prin prezenta tulburarilor de miscare. Principalele semne motorii de boala Parkinson sunt:

  • Tremorul de repaus
  • Bradikinezia
  • Rigiditatea
  • Pierderea reflexelor posturale
  • Postura flectata
  • Freezing

Care sunt manifestarile principale in boala Parkinson?

Cel mai frecvent, persoana afectata sau familia observa tremorul. In Parkinson, vorbim despre tremor de repaus, adica acel tip de tremurat ce apare atunci cand mana sau piciorul este in repaus, se sprijina pe ceva. Apare cel mai frecvent la maini, de obicei o mana este mai afectata decat cealalta, spunem ca este un tremor asimetric. Dar poate aparea si la picior, mandibula, limba.

Interesant este ca majoritatea persoanelor descriu persistenta unei senzatii de tremor interior inainte de aparitia acestui tremurat vizibil si stanjenitor. Tremorul de repaus apare intai la o mana si poate persista luni sau ani, insa se va extinde la intreg corpul. In mod tipic, acest tremor dispare cu miscarea. Se accentueaza la emotii, oboseala sau in mers.

Bradikinezia este un alt important semn de boala Parkinson. Bradikinezia defineste lentoarea in miscari, dificultatea de a conduce miscarea si contribuie la acel aspect usor incremenit pe care il au persoanele cu boala Parkinson. Bradikinezia se manifesta prin expresivitate faciala redusa, clipit mai rar, reducerea balansului bratelor in mers. Vocea devine soptita, scrisul devine mai mic.

Scaderea expresivitatii faciale si tendinta de a se misca mai putin, mai lent pot fi confundate cu o stare depresiva si, in absenta tremorului, pacientul poate avea tendinta de a se adresa intai medicului psihiatru.

Pe langa dificultatea de a se misca intr-un ritm normal, persoana cu BP manifesta si o rigiditate crescuta. Aceasta poate fi observata atat la nivelul coloanei vertebrale cat si in flectarea bratelor sau a picioarelor. Practic, durerea cervicala sau lombara ori durerea si rigiditatea umerilor poate fi un motiv pentru prezentarea la neurolog si uneori pacientul este diagnosticat cu leziune musculotendinoasa de umar cand de fapt rigiditatea a fost cea care a determinat imposibilitatea de a misca liber umarul.

Apar si alte dificultati in boala Parkinson in afara de tremor?

Pierderea reflexelor posturale reprezinta cea mai dificila provocare in evolutia bolii. Cu avansarea acesteia, creierul nu mai poate trimite impulsurile corecte pentru mentinerea facila a echilibrului, iar individul are tendinta de a cadea pe spate sau de a face cativa pasi inapoi cand incearca sa porneasca sa mearga. Aceasta este una dintre cauzele caderilor mai frecvente la persoanele cu boala Parkinson.

Freezing-ul este un alt fenomen extrem de neplacut in boala Parkinson. Este practica o blocare motorie ce survine la initierea mersului, cand trebuie sa treaca prin pasaje inguste sau peste un prag, cand individul duce ceva in mana in timp ce merge. Este o senzatie neplacuta de parca picioarele ar fi lipite de podea. Acesta apare tardiv in evolutia bolii si deocamdata nu exista o solutie terapeutica, pastila, care sa trateze acest tip de manifestare.

Desi manifestarile motorii sunt cele care aduc pacientul la medic, boala Parkinson asociaza si dificultati emotionale, de gandire sau de memorie. Hiposmia (scaderea capacitatii de a distinge mirosurile), constipatia, anxietatea si depresia sunt manifestari ce pot aparea inainte de simptomele motorii. In timp, persoana cu boala Parkinson poate observa ca si procesul de gandire este mai lent, similar dificultatilor de miscare. Si 20-40% dintre cei cu boala Parkinson, au dementa in stadiile avansate, dupa multi ani de evolutie.

Pentru un diagnostic corect, tratament adecvat si consiliere privind cauza tremorului sau a lentorii in miscari ori gandire, este necesar un consult neurologic.